ce facem cu oamenii toxici

Cea mai mare pace interioară

liniște, pe care am simțit-o vreodată, a fost: să plec.

Niciodată n-am putut să îmi răspund de ce alții au vrut să plece de lângă mine, mereu m-a durut și frustrat și mintea mi-a trepidat de angoasă, și repetitiv ceva în mine să spărgea și durea în carne de fiecare dată când îmi aminteam (De.ce.nu.sunt.destul.de.bună?, ce.am făcut.rău, cum.pot să repar.spune-mi.cum.nu te prefă.că.încă.e.ceva.când.n-ai decât ură.căci s-ar putea să cred altceva și să nu uit să iubesc, cum voiam).

Dar acum înțeleg cât de bine e să pleci de acolo de unde îți e rău. Și nu e ceva rău în acest hedonism,  un pumnal: reprimă-te! este un motiv destul de bun.

Oamenii ar trebui să nu accepte ceva ce nu le face bine, ceva mediocru,  ceva ce nu le arată apreciere, ce nu îi lasă să fie cum sunt ei, răi, buni, ceva ce atacă la respectul propriei persoane, sau pur și simplu ce nu îi  îmbogățește cu nimic, ce nu aduce nici calm, nici poftă de viață. N-ar trebui acceptat ceva ce e doar o momeală de omorât timpul. Doar o alungare a singurătății. De dragul propriului, sacrului timp, propriei, unicei, persoane.

Dar dintre toate, cea mai mare pace interioară,

liniște, e să pleci fără să ții mânie.

Să aduci totul la momentul dinainte să apară toate relele. La început. Necunoașterea, distanța – un ocean de distanță de un mare mare calm :). Căci altfel tot ce ar fi amintire aș vrea să fie ars și ar purta sigiliul unor nenorocite, scârbavnice timpuri. Păstrez din gloria lor câte puțin.

manifest

Cred că fiecare om, când ajunge la un anumit nivel în viață, simte nevoia să dea mai departe, să ajute pe cineva, să facă ceva pentru altul. De ce? Pentru că undeva, în subconștient, fiecare își amintește că și ei au fost, cândva, în poziția de a avea nevoie de bunăvoința celuilalt. Să vrei să faci ceva pentru un întreg oraș e un act și de cinste. Dar e mai ales un act de curaj.

Clujul mi-a devenit, de 2 ani de când sunt studentă la medicină, CASĂ. Aici am creat și Medici pentru Tine, proiect adresat clujenilor, pentru prevenirea bolilor, conștientizarea problemelor ridicate de cancere, automedicație, nutriție. Aici trăiesc și până termin medicina tot Clujul îmi va fi casă. Așa că dați-mi dreptul să mă gândesc la viitorul Clujului. Cred că toți cei ce  suntem aici trebuie să se gândească la viitorul lui. La dincolo de lasă că merge și așa, că ne descurcăm cumva, că treacă astăzi să vină mâine.

De aceea simpatizez cu ideea domnului Octavian Buzoianu de a avea un program, o perspectivă, o imagine dincolo de un mandat politic. Clujul devine tot mai aglomerat, abia mai putem respira noi câți suntem. Clujul unui milion de oameni e o viziune bazată pe statistică, știință exactă, realistă. Vom fi tot mai mulți și dezorganizați. Dacă nu se gândește nimeni că trebuie rezolvate problemele legate de infrastructură, transport (fie că e vorba de piste pentru bicicliști sau, cândva, metrou), o să se ajungă la și mai mare haos.

Ideea mea preferată din programul de candidatură este cea cu mâncarea nu se aruncă, se împarte – un program social prin care oamenii defavorizați vor fi hrăniți, program care se practică în alte țări civilizate. A te gândi și la ceilalți e o calitate pe care nu mulți oameni o posedă, necesită o anumită noblețe sufletească.

Clujul cere imperios cădiri cu fațade care nu pică în cap când treci pe stradă (vezi cazul morbid cu Hotel Continental acum câteva luni) și care să se potrivească cu arhitectura orașului. O clădire, din punct de vedere arhitectural, trebuie să respecte deopotrivă istoria și arta și tehnicile moderne. Iar viziunea trebuie să vină. firește, de la o persoană cu respect. Iar când atâtatea personalități, oameni de prestigiu din Cluj, te respectă, atunci cred că acest lucru înseamnă ceva.

Cred că unii oameni chiar ajung în stadiul în care s-au realizat atât de tare, că vor să lase ceva bun cu adevărat în jur. Așa cred că și dl Octavian Buzoianu, după o carieră profesională de așa nivel și după o îndelungată experiență, un om pentru oameni, vrea să salveze Clujul.

Iar Clujul are nevoie să fie salvat.

Programul de pe site: http://octavianbuzoianu.ro/program/ . Check it out!

Medici pentru Tine

Munca din ultimele luni a ajuns la final.

  • 900 de oameni strânși la Casa de Cultură a Studenților
  • mesajul prevenției transmis de către invitații de seamă, pentru care am un adânc respect și admirație
  • o echipă de 8 oameni, fără a căror prietenie nu s-ar fi putut realiza acest proiect, studenți la medicină în anul II, + o echipă de voluntari
  • cea mai inedită experiență din viață
  • mulți oameni buni care să mă ajute pe parcurs
  • prietenii legate, prietenii pierdute
  • lecții învățate, pe care nu aș fi putut de niciunde altundeva să le învăț
  • Multă recunoștință pentru ce s-a întâmplat :)

Prevenția va salva România. Nu mă opresc aici :)

MEDICI PENTRU TINE 2016 – HIGHLIGHT from epicfilm on Vimeo.

Conferinta Medici Pentru Tine_048IMG_7395IMG_7442IMG_7547

Să am privilegiul să fiu înconjurată de astfel de personalități ale medicinii… nu am cuvinte să descriu. E un imbold imens.

Mulțumesc :)

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 650 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: